alta zi...alte probleme...

Ah....nici nu stiu cu ce sa incep...kte stari poti sa experimentezi intr-o singura zi....Cat de usor poti trece de la o extrema la alta...credeam k dak incepi ziua cu dreptul o sa fi fericit si o sa iti mearga bine... o minciuna...va asigur eu k nu merge...asta am facut si eu de dimineata am pasit cu dreptul cu gandul k poate azi o sa fie altfel ...cu gandul ca o sa fie bine...k o sa se intample cv frumos sau makr o sa uit putin de probleme....si in prima jumatate a zilei toate au mers bine...pana knd am observat k deja sunt in criza de timp si k o sa intarzii iar la liceu...iar o sa se supere profa pe mine k intarzii la un test asa de important si nu sunt solidara cu colegii mei care au atat de mult ajutor la oracle ( asta e legat de informatica..facem baze de date....profa e foarte mandra k a reusit sa termine cursul si pe deasupra a obtinut si posibilitatea sa predea ce a invatat ea unor elevi...doar 30...si dupa ce 1 an de zile ne-a inebunit kte 8 ore pe saptamana s-a gasit sa ne cheme si in vacanta k doar trebuie sa dam examenul sa ne dea diplomele..un examen kre oricum e extrem de greu si probabil nu o sa il ia nimeni nici makr ea )...sa revenim...pana la urma am reusit sa ajung la liceu dar bineinteles k profa era deja akolo mi-a faqt observatie si apoi s-a potolit... cea mai buna prietena a mea incepuse deja testul....si eu nici macar nu fusesem akolo sa ii dau un cot, sa ii zambesc si sa ii urez succes...dupa 2 ore in care ne-a straduit toti pt testul ei...l-a trimis..si SOC!!! nu il luase...mai trebuiau doar 2 intrebari...bineinteles k atunci toata ziua park s-a intors pe dos.....am ajuns aksa si am intrat pe mess k doar suntem dependenti de internet...cel putin generatia mea cu siguranta...pe internet era tipul kre a fost langa mine si m-a faqt sa zambesc dupa ce "my heart was broken"...s-a purtat cu mine atat de frumos....si dupa 2 ore park nu il mai recunosteam...nu i-am facut nimik ji totusi era atat de rece....simteam k ma lovesc de un cub de gheata knd vorbeam cu el...nu si el...singura persoana care imi fusese alaturi atata timp....ma dezamagea si ea....dezamagire dupa dezamagire...cu atatea probleme...cu atatea minciuni..cum mai putem sa avem incredere in cineva? suntem singurii care ne putem ajuta...trebuie!! trebuie sa....uf...ce putem sa facem? se spune k dak te daruiesti daruieste-te altcuiva...si dak acel altcineva nu te vrea? dak esti dispusa sa ii daruiesti tot? dar el nu da nimik? dak incerci sa faci orice numai sa-i fi makr putin pe plac ,sa iti dea putina atentie? si el nici makr nu te observa? cum poti sa te daruiesti altcuiva dak acel cineva s-a daruit si el deja altei persoane? incercam sa transformam dragostea in ceva care ne apartine care il putem da sau lua cand vrem....nu e asta dragostea ...e mai presus de ceva ce putem sa oferim....e un sentiment atat de pur si puternic...e singurul refugiu...e singura noastra speranta...e ceea ce ne-a dat Dumnezeu....dak dragostea e un dar cum putem noi sa il dam mai departe? nu putem... putem sa ne bucuram de el...si sa il impartim cu altii....dragostea cu toate k de multe ori ne face sa plangem sau chiar dak nu ne este impartasita..ne face sa scoatem la iveala tot ce e mai bun din noi....ne face mai puternici...si mai buni...ne face sa uitam de egoism..si ne invata sa ne bucuram pentru altii...asa ma bucur si eu pentru tine....tot ce conteaza e ca tu sa fi fericit chiar dak nu esti langa mine...si esti cu ea...macar zambesti....te iubesc!...cam atat pentru azi k dak mai gandesc mult probabil o sa imi rascolesc din nou amintirile si o sa incep sa ma scurg usor...